Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 22.11.2010
Tematica: legea învăţământului – predarea limbii române ca a doua limbă
Categoria articolului: reportaje
Pagina (dacă este cazul): 3
Autorul articolului: Aniela Nine
Titlul articolului: BOMBA! Academia Romana: Legea Educatiei produce segregare pe criterii etnice, enclavizare si amplificarea tensiunilor interetnice. Q: Funeriu este ungur?
Acces online: https://roncea.ro/2010/11/22/bomba-academia-romana-legea-educatiei-produce-segregare-pe-criterii-etnice-enclavizare-si-amplificarea-tensiunilor-interetnice-q-funeriu-este-ungur/




Segregarea pe criteriu etnic care ar putea duce la amplificarea tensiunilor interetnice şi enclavizare în judeţele Harghita şi Covasna vor fi efectele aplicării legii educaţiei în varianta asumată de guvern, arată raportul elaborat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române la cererea Senatului privind efectele aplicării Legii Educaţiei adoptate de Guvern. În plus, prin aplicare acestor prevederi care dau drepturi suplimentare minorităţii etnice locale (maghiare), se va ajunge ca etnia considerată majoritară (română) să fie defavorizată. Culmea este că aceste concluzii sunt exprimate nu numai de profesori şi tineri români, ci şi de  reprezentanţi ai etniei maghiare, spun cercetătorii Academiei Române. “Percepţia populaţiei investigate, indiferent de etnie, este că actualele prevederi ale Proiectului Legii Educaţiei Naţionale referitoare la minorităţi au caracter politic, “întrucât vin alegerile şi unele partide vor să iasă în faţă cu ceva”, se arată într-un raport obtinut de Jurnalul National.“Ca şi Lege a Educaţiei, aceasta ar trebui să contribuie la diminuarea fenomenului naţionalist în raport cu valorile europene. Însă, problema principală a Proiectului este că educaţia devine factor de clivaj şi nu de integrare, ceea ce este în contradicţie cu menirea sa. (..) Procesul de separare se face prin socializarea elevilor aproape integral în limbi diferite, după manuale cu informaţii diferite, beneficiind de finanţare pe criterii diferite şi în medii separate. Astfel, se va încuraja procesul de slăbire a relaţionării sociale şi fragmentarea interacţiunilor interculturale dintre elevi. Cu alte cuvinte, prevederile Proiectului de lege vin să asigure cadrul propice unei politici aflate deja în curs privind definitivarea segregării pe criterii etnice a mediului educaţional din România cu efecte asupra întregii societăţi. Probabil că, în viitor, pentru a evita escaladarea tensiunilor interetnice, populaţia minoritară dominată (de etnie română) va alege să părăsească o regiune în care nu îşi găseşte expresie, ceea ce va echivalează cu un proces indirect de purificare etnică”, se arată în textul raportului. Cercetătorii Academiei Române spun că restrângerea exercitării dreptului de a scrie şi a vorbi în limba română în şcoală doar la materia limba şi literatura română va consacra statutul limbii române ca element marginal în educaţia minorităţilor naţionale, şi îi va conferi caracter de limbă străină.Aplicarea prevederilor referitoare la reprezentarea minorităţilor în organele de conducere ale şcolilor şi inspectoratelor judeţene este considerată ca nefiind necesară de către specialiştii Academiei Române, căci legislaţia în vigoare nu conţine restricţii pe criterii etnice. În plus, prin aplicare acestor prevederi care dau drepturi suplimentare minorităţii etnice locale (maghiare), se va ajunge ca etnia considerată majoritară (română) să fie defavorizată. De aceea, Academia spune  că “este imperios necesar” ca în judeţele în care majoritatea devine minoritate locală să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă.

Cât priveşte problematica manualelor şcolare speciale pentru minorităţi, care ar putea fi importate, raportul Academiei spune că aplicarea acestor prevederi ar putea avea drept consecinţe “neadaptarea copiilor minorităţilor la spaţiul şi cadrul instituţional, timpul şi cultura generală (vor învăţa despre geografia, istoria, valorile şi semnificaţiile societăţii de care aparţin într-o istorie îndepărtată dar în care nu trăiesc, elemente diferite de realităţile româneşti)”. “Acest fapt trimite la cedarea de bună voie de către România a controlului asupra unor procese culturale constitutive ordinii de stat” , se arată în raport.Cercetătorii Academiei critică şi articolele care permit ca în localităţile în care există cerere pentru  învăţământ în limba maternă a unei minorităţi, efectivele formaţiunilor de studiu să fie mai mici decât minimul prevăzut de lege, iar elevilor care nu pot învăţa în limba maternă în localitatea de domiciliu să li se deconteze transportul la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau să li se asigure cazare şi masă gratuite în respectivele şcoli. În opinia specialiştilor Academiei, aceasta este o formă de supradiscriminare.  “Prin toate aceste prevederi, elevii minoritari sunt incluşi într-un proces de discriminare suplimentar  (…) Prin aplicarea acestor diferenţe se poate ajunge la situaţii aberante, prin asigurarea deplasării, teoretic fără limită de kilometri, până unde elevul minoritar poate studia în limba sa maternă, spre deosebire de orice alt elev care are limită de 50 km. Sprijinirea elevilor prin decontul transportului, cazare şi  masă gratuite sunt alte elemente de “suprasprijin” care concură la instituirea unui mecanism de privilegii în plină epocă modernă”, spune Academia Română.

Studiul Academiei Române se bazează pe cercetările efectuate în noiembrie în judeţele Harghita şi Covasna, iar populaţia investigată a cuprins elevi, profesori, inspectori şcolari, responsabili politici, consilieri locali de diferite etnii, vorbitori de limbă română şi maghiară. Opiniile exprimate atât de etnicii români cât şi maghiari, se arată în raport, sunt că “principala consecinţă legată de reducerea limbii române din învăţământul preuniversitar este accentuarea enclavizării”. Existenţa unor tensiuni cu substrat etnice este recunoscută atât de tinerii români cât şi de cei maghiari, care identifică separarea şcolilor după criteriul lingvistic drept principală cauză a problemelor şi tensiunilor. Cât priveşte profesorii, atât de etnie română cât şi şi maghiară, problema şi soluţiile sunt aceleaşi: separarea şcolilor este principala sursă de tensiuni, aceasta conducând la “politizarea manualelor de istorie” . “De altfel, inclusiv responsabili de etnie maghiară, profesori şi inspectori şcolari, au declarat că manualul de istorie este deja politizat, tipărirea lui în afara României foarte probabil că va creşte conţinutul politico-idologic al acestuia, “în condiţiile în care filiera de control curricular va fi de data aceasta conform legii în mâinile unor grupări politice”, se mai arată în raport.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.